Despre eveniment
Videoconferinţă organizată în contextul consecinţelor economice ale pandemiei Covid-19 care îşi propune să susţină investiţiile ca soluţie pentru înlăturarea efectelor crizei şi pentru dezvoltarea ţării.
În perioadele de criză sunt necesare investiţii mari în economie, iar statul dă semnalul. Guvernul trebuie să propună şi să implementeze investiţii care să deschidă oportunităţi de business şi să limiteze efectele economice şi sociale ale restricţiilor din ultima perioadă.
La fel companiile private ar trebui să investească în dezvoltare, dar şi în producţie pe care să o vândă, să vină cu idei noi de business şi să îşi onoreze toate comenzile şi datoriile.
Economia trebuie să meargă înainte, principalele obiective fiind încurajarea producţiei şi consumului.
La eveniment ne propunem să discutăm planurile de investiţii ale statului cu fonduri proprii şi cu fonduri europene, precum şi ale companiilor private pentru susţinerea dezvoltării afacerilor şi a economiei în general.
CONTEXT MACROECONOMIC
- Produsul Intern Brut al României a scăzut în 2020, anul declanşării pandemiei de coronavirus, cu 3,9%, în comparaţie cu anul 2019. Deşi în trimestrul al II-lea a fost înregistrată o scădere de 12%, aceasta a fost recuperată în ultimele două trimestre ale anului.
- Produsul Intern Brut în trimestrul al IV-lea 2020 a fost, în termeni reali, mai mare cu 4,8% comparativ cu trimestrul al III-lea 2020, cea mai mare creştere din UE. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,4% pe seria brută şi de 1,8% pe seria ajustată sezonier, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
- Economia României a avut una din cele mai mici contracţii din Uniunea Europeană. La nivelul ţărilor UE scăderea a fost de 6,2% şi de 6,6% la nivelul ţărilor din zona euro.
- Mulţi analişti estimau la începutul pandemiei că economia României se va prăbuşi în 2020 cu 7-8%, însă măsurile guvernamentale de sprijin şi aportul economiei private au îmbunătăţit rezultatele finale.
- În bugetul de stat pentru anul 2021, Guvernul a estimat o creştere economică de 4,3%, la un PIB de 1.116 miliarde lei, în creştere cu 7%, la un nivel similar cu cel din 2019.
CONTEXT INTERNAŢIONAL
- România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
- Este vorba despre mecanismul european prin care ţării noastre i se alocă o finanţare de 30,4 miliarde euro, din care 17 miliarde euro reprezintă împrumuturi. După aprobarea de către Comisia de la Bruxelles şi după ce Consiliul Uniunii Europene îşi va da acordul la începutul lunii iulie, guvernul de la Bucureşti ar urma să primească un avans de 14%, adică aproape 4 miliarde euro. 70% din alocarea de 30,5 miliarde euro trebuie contractată până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% până la finalul anului 2023. Proiectele se vor derula până în anul 2026, iar Comisia Europeană şi Consiliul UE vor aproba de două ori pe an, pentru fiecare stat, decontarea sumelor cheltuite. Ultima cerere de plată va fi trimisă în august 2026. Suma de 17 miliarde euro reprezintă împrumuturi pe care statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, va trebui să le returneze Comisiei de la Bruxelles.
- Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este organizat pe cei şase piloni prevăzuţi de Parlamentul European.
- 20% pentru digitalizare - 20% din fondurile alocate investiţiilor din transport, mediului de afaceri şi mobilităţii, regenerării urbane şi valorificării patrimoniului cultural din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să fie cheltuite pentru includerea componentei digitale în proiectele respective. Procentul respectiv este în concordanţă cu ambiţiile Comisiei Europene privind tranziţia verde şi digitală, dar şi cu regulamentul adoptat de Parlamentul European şi aprobat de Consiliul Uniunii Europene privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
- ”Iniţiativa celor Trei Mări oferă, mai mult ca niciodată, o platformă adecvată pentru redresare economică în perioada post-pandemie, bazată pe dezvoltarea conectivităţii”, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa, spijinită de SUA, are ca obiectiv creşterea coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone şi state membre ale UE, printr-o conectare mai bună a regiunii care dintre cele trei mări în diferite domenii, cum ar fi energia, trasporturile, reţelele digitale.
CONTEXT INVESTIŢII
- Investiţiile statului, din buget şi din fonduri UE, în 2021 ar urma să fie 62 mld. lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,5% din PIB, mai mari cu peste 8 miliarde lei decât în 2020. Promisiunea Guvernului este că, în următorii 4 ani, statul va investi în economie 50 miliarde euro.
- În 2020, statul a dus în investiţii 53 de miliarde de lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,1% din PIB, bani din fondurile bugetului şi fonduri UE. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2020 investiţiile totale nete realizate în economia naţională au însumat 106 miliarde lei, în creştere cu 0,1% faţă de 2019.
- Astfel, Guvernul pune miza pe investiţii, mai ales din fonduri UE, cu cea mai mare alocare procentuală şi în termeni absoluţi şi este semnificativă nu doar prin dimensiunea ei, dar şi pentru că arată o schimbare de optică după ce mulţi ani la rând execuţiile bugetelor de investiţii au fost nesatisfăcătoare. Premierul Florin Cîţu: “Este un buget concentrat pe investiţii, are în centru investiţiile şi un buget care forţează reforma în administraţia publică, centrală şi locală”.
TEME DE DISCUŢIE
- Programul guvernamental de investiţii în perioada crizei şi post-criză
- Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - principalele proiecte până în 2026
- Iniţiativa celor Trei Mări - platformă pentru redresare economică bazată pe investiţii
- Investiţiile în infrastructura de transport, baza dezvoltării ţării
- Investiţii în infrastructura de comunicaţii - Digitalizarea serviciilor publice româneşti
- Oportunitatea investiţiilor în vreme de criză
- Fondurile de investiţii - soluţie pentru companii şi susţinerea economiei
- Implicarea băncilor în susţinerea companiilor şi proiectelor publice şi private
- Investiţiile străine în contextul crizei Covid-19
- Facilităţi economice şi fiscale pentru investiţii
- Este nevoie de o strategie guvernamentală de investiţii pe termen lung?
Videoconferinţă LIVE pe Profit.ro TV, www.news.ro şi pe pagina de Facebook News.ro
Agenda
- 10:00 – 10:05
Moderator: Cristian Dimitriu, Partener Plurivox
- 10:05 – 10:15
Mesaj al Administraţiei Prezidenţiale
Cosmin Marinescu, Consilier Prezidenţial, Departamentul Politici Economice şi Sociale, Administraţia Prezidenţială- 10:15 – 13:00
Dezbatere
Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor şi InfrastructuriiCiprian Teleman, Ministrul Cercetării, Inovării şi DigitalizăriiDaniela Marin, Principal Manager, European Bank for Reconstruction and DevelopmentRamona Jurubiţă, Preşedinte, Consiliul Investitorilor Străini, CISCristian Nacu, Senior Country Officer pentru România şi Republica Moldova al International Finance Corporation Mauricio Mesa Gomez, Country Manager, Cordia România şi SpaniaDragoş Anastasiu, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK)/Coordonator, Coaliţia pentru Dezvoltarea RomânieiHoria Gustă, Preşedinte, Consiliul Director, Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF)Bogdan Preda, Secretar General, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR)Dragoş Roşca, CEO, Delta Asset InvestRudolf Vizental, CEO, Co-fondator, ROCA Investments
Speakeri
Parteneri
Partener
Partener Media
Locație
LIVE pe Profit News TV, www.news.ro şi pe pagina de Facebook.com/News.ro
Live
Contact
Pentru mai multe detalii legate de eveniment vă rugăm să ne contactaţi la